vineri, 13 noiembrie 2015

Nu mai e timp

        Viața e nedreaptă. E nedreaptă pentru că aşa vrem noi, pentru că nu o luăm în serios, pentru că glumim cu cele mai serioase gânduri, pentru că plecăm exact când ar trebui să rămânem, pentru că ne îngropăm în minciună, pentru că nu avem puterea de a accepta propriul adevăr, pentru că ne irosim timpul cu greșeli, în loc să ne focusăm pe ceea ce este întradevăr constructiv, pentru că ne e mai uşor să distrugem cu un şut decât să construim cu două mâini şi un creier, pentru că am uitat să iubim, pentru că jignim când ar fi trebuit să ne înțelegem pe noi şi pe semeni noştri. Noi râdem, plângem, dezbinăm, blamăm, urlăm pentru că ne e frică de noi, de viaţă, de sentimente, de iubire. Confundăm adesea iubirea cu trădarea, iertarea cu ura, adevărul cu minciuna...

    Pentru că avem vieți de salvat şi situaţii de experimentat, pentru că avem gânduri de construit şi oameni de iubit, pentru că suntem înconjurați de oameni frumoşi, pentru că am fost creați în cel mai suprem act de iubire, pentru că trăim datorită Universului, pentru că mai avem o șansă în această viaţă, pentru că mai putem încă simţi recunoștința, pentru că încă mai putem cere iertare, pentru că încă mai putem iubi, pentru asta trebuie să trăim frumos. Pentru că nu mai e timp....
With LOVE,
A.S.

joi, 12 noiembrie 2015

Război vs. iubire

   Câmpuri de bătălie se întind în faţa ochilor, pe după munți, pe întinse câmpii și ne-ajung și pan’ la suflet. A fost vreme de război între noi, un război de sentimente și fiori. M-ai cucerit cu flori și sărutări și m-am predat dragostei.

   O, Doamne cât de bine-i să fii sub autoritatea iubirii și torturată de fiori și sărutări. Cât de mult mi-a crescut iarba pe suflet și câte rândunici și-au făcut cuibul aici, pe câmpurile bătăliei! Ne-am contopit!

   Te-am respirat în vreme de pace și te-am iubit în vreme de război.
   Ne-am compus din paradoxuri, ne-am destrămat în neant, am zburat în văzduh și am păcătuit în iad.
   Mi-a lipsit curajul, iar strategia am construit-o în ură, pe când a ta a fost gândită în vreme de iubire cu sinapse, tipuri de reacții, idealuri și vise.
   Relația, unde termenii antagonici se atrag și se resping reciproc, pe rand, fiecare deget cu centimetrii de simțiri.

With LOVE,
A.S. 


Ultima data...

Ultima clipă, ultima strângere de mană și un ultim strop de iubire într-o ultimă privire. Așa-s despărțirile. Frumoase, urâte, pline de emoție sau pline de furie. Sunt călduroase sau reci şi lași acolo toate sentimentele, toate gândurile, toată magia şi energia.

   Dac-ai şti că-i ultima dată când îi mai simți bătăile inimii, l-ai vedea pe de-a-ntregul, un om minunat c-un braț de vise sau l-ai vedea ca pe cel mai înfiorător personaj de desene animate? I-ai contura chipul într-un tablou pus pe noptieră? I-ai sădi flori în suflet sau i-ai smulge tăcerea? L-ai mângâia cu iertare sau l-ai trimite la dracu?

   Şi dacă te-ar săruta c-o ultima fărâmă de iubire, așa brutal sau senzual, cum o făcea odată, l-ai strânge în brate să-l smulgi din lumea asta și sa-l bagi în suflet?

Cu ce strângere de mană i-ai da drumul? Cu ce cuvinte l-ai iubi? Cu ce gânduri ai porni? Cu ce șoapte l-ai săruta și cu ce vibrație l-ai atinge?

   Sau ai tăcea...aşa brusc, îndelung pentru a păși încet, ușor, pe neînsemnate în suflet și să nu mai pleci niciodată? Ai tăcea pentru a asculta cântecul inimilor voastre? Ai tăcea pentru a vă reuni încă odată? Ultima dată? Ai tăcea pentru a medita, pentru a renaște?

   Când taci, toată revolta din tine se liniștește, te dezbraci de substraturi, de cuvinte grele și auzi iubirea și iertarea. Când taci, îi dai răgaz inimii să bată, să simtă, să rezoneze şi să ierte, să audă, să asculte și să înțeleagă.

   Se aude ceva! Se aude vocea din noi, din iubire și emoție.

  Cuvintele pot îngropa sentimentele. Cuvintele pot murdari. Cuvintele pot strica într-o clipă ceea ce simțurile au construit într-o poveste. Lasă-le să plutească!

   Dacă ai ști că-i ultima iubire, i-ai spune ceva sau ai tăcea?

With LOVE,
A.S.


marți, 27 octombrie 2015

Dorinta dreptelor

     L-am zărit de-atâtea ori la fereasta mea. La fereastra minții mele, căci casa nu prea mi-o vizita. Poate că-i era teamă de atâtea începuturi, oricum ambii eram obișnuiți cu singurătatea. Un suflet în plus ar fi stricat viețile noastre... Ne aflam în perioada în care descopeream în noi locuri miraculoase. Ne doream unul pe altul, dar mai plăcut era să ne analizam reacțiile.

      M-am trezit de atătea ori să-mi aștern gândurile și să-mi desenez emoțiile. Era puterea insipirației mele, cunoașterii universului. Nu el, căci nu ne-am mângaiat pielea, nu ne-am intersesctat corpurile, nu ne-am smuls tandrețuri în zilele geroase și nici nu ne-am răcorit cu sărutări în zilele caniculare.

     Mi-a scris într-o zi pe palmă și a lasat un mesaj pentru o viață întreagă, un fel de urmă a unui suflet evoluat care și-a marcat prezența, știind că va fi un trecător prin viața mea.

     '' Eram ca două drepte paralele, dar cu o voință de a deveni perpendiculare. Când am format unghi derept, ne-am cutremurat revenind la formula inițială. Am mai avut și alte tentative, iar când eram pe cale să devenim ce ne doream, ne-am razgandit...Voiam să devenim un cerc.''

With LOVE,
 A.S.



vineri, 21 august 2015

Femeia

     Când te ceartă femeia din ea, îi pasă de tine. Atunci când e nervoasă, las-o să se manifeste! Îi va trece repede fiindcă nu a avut motive întemeiate. Pur și simplu s-a bazat pe tine, iar tu i-ai înşelat așteptările. Dar când devine tăcută, pune-ți semne de întrebare! E momentul în care se gândește să renunțe fiindcă și-a pierdut interesul. 
  Oare câte straie poate purta o femeie? Și-n câte feluri și timpuri poate iubi?
  Gesturi, tandrețuri se pot naște în fiecare clipă pt fiecare suflet ce o atinge, dar nu și în lumi diferite.

With LOVE, 
A.S.

joi, 20 august 2015

Spectacolul din mine

   Picături de ploaie dansează odată cu sufletul meu și al lui...într-o zi de mai.

  O ploaie de vară ne găsește pe stradă ținându-ne de mână sufletele mari.

  Regăsesc în fiecare ploaie acea emoție ancorată în acel moment magic.

  Era un el, un suflet de copil pur, iubitor și fericit, legat de al meu pentru un timp scurt, dar suficient cât să-mi umple sufletul cu o amintire înfloritoare.

  Iubesc ploaia pentru că iubesc momentul, pentru că iubesc emoția, pentru că iubesc senzația întâlnirii dintre picăturile reci de ploaie și pielea de pe trupul meu încălzit de sufletul înflăcărat.

  Dacă ar fi să-i mai văd ochii, m-aș regăsi în acel moment, când mâna-i caldă mi-a alinat tot zbuciumul de atunci, toată agitația celulelor și toată forfota gândurilor le-a spulberat...ducându-mă în paradis.

  Eram în centrul Universului, în centrul terenului de fotbal, unde pășiserăm cu atâta dorință. Stăteam jos, față în față, atingându-ne mâinile, privindu-ne sufletele, uimindu-ne și bucurându-ne de ceea ce trăiam. Eram 2 copii cu suflete pure, încărcate cu cele mai frumoase gânduri de iubire, ce nu știau cum să descrie acel moment.

  Nu mi-a fost teamă să-l iau de mână și să-l pun acolo, în locul în care am știut că vom avea parte de cea mai tare experientă, schimbul de energii ghidat de către Univers. Nu m-am gândit nicio secundă că m-ar putea cataloga drept nebună pentru gestul meu, pur și simplu o forță interioară îmi dădea încredere în mine, în el și în ceea ce urma să se întample.

  M-am simțit iubită, apreciată, binecuvântată de Univers. Mi-am umplut conștiința cu o diversitate de senzații, trăiri și bucurii. M-au cutremurat minute în șir picăturile magice și m-am condus într-o stare de beatitudine, unde m-am simțit ca acasă, linistită, implinită, în sigurantă.

  E timpul să-i mulțumesc Universului pentru acea întâlnire cu inocența mea, pentru acel spectacol din mine, pentru că am fost privilegiată să-i fiu scenă, iar energiile mele, actorii.

  Azi, privind pe fereastră stropii de ploaie, imi e dor de sufletul meu purificat și neînfricat, care poate face din orice situație un ritual magic.

With LOVE,
A.S.


 

vineri, 27 martie 2015

Cele zece adevaruri (Cherie Carter-Scott “If Life Is A Game, These Are The Rules”)


Lectia nr. 1: Vei primi un corp

Corpul pe care il primesti la nastere este unic si, indiferent daca iti place sau nu, este al tau pe toata durata vietii. Fii de acord cu el, accepta-l, primeste-l. Nu vei mai primi un altul, de-a lungul acestei existente pe Pamant. Iar ceea ce e cu adevarat important, este ceea ce se afla inauntrul tau, dincolo de trupul fizic. Nu sunt doar vorbe.

Lectia nr. 2: Ti se vor da lectii

Pentru ca ai fost trimis in viata si ti s-a dat un corp, vei primi in continuare si lectii. Viata este un sir nesfarsit de lectii din care, indiferent de varsta, sex, viata, timp si perioade temporale, vei avea de invatat de fiecare data. Cu fiecare zi care trece, vei avea cate ceva de invatat. Cu fiecare zi care trece, vei acumula experienta de viata. Cu fiecare zi care trece, te vei lovi de cate ceva. Vei fi nevoit sa inveti, vei vrea sa inveti. Iar traversarea acestor lectii, acumularea de experienta dau, de fapt, sens existentei tale.

Lectia nr. 3: Nu exista niciodata greseli. Doar lectii

Incercarile, reusitele, dar si greselile, fac parte din lectiile pe care le ai de invatat. Victoriile fac parte din lectii. Experientele nefericite si nereusite fac parte din lectii. Greselile sunt iminente – poate chiar necesare – pentru a atinge intelepciunea spirituala. Este important sa-ti percepi greselile personale, dar si pe ale altora, ca facand parte integranta din procesul de invatare. Este important sa iesi din ele cu fruntea sus si cu zambetul pe buze – zambindu-ti tie, zambindu-le celorlalti, iertandu-te, iertandu-i pe ceilalti, aratand compasiune, aratandu-ti compasiune tie insuti. Iertarea inseamna stergerea datoriilor emotionale, eliberarea de orice resentiment sau sentiment de vina. Iertarea nu inseamna doar o lectie in plus, ci o lectie  invatata, un pas urias spre ceea ce ti-ai propus.

Lectia nr. 4: Lectia se repeta, pana cand este invatata

Lectiile sunt repetate, pana la invatarea lor completa. Mai mult ca sigur ca asa este. Lectiile se incapataneaza sa revina ostentativ in viata ta, pana cand vei fi capabil sa le intelegi ca atare, pana cand vei intelege ca o greseala nu este un capat de lume, ci doar cel mult o lectie. Provocarile, problemele, nemultumirile, toate acestea vor aparea in mod constant in viata ta, daca nu le percepi ca pe ceea ce sunt. Niste provocari, nemultumiri, probleme, LECTII din care ai intotdeauna ceva de invatat… Eliminarea probemelor inseamna, de fapt, acceptarea cauzalitatii si asumarea propriei responsabilitati pentru ele. Ca sa inveti o lectie, trebuie sa iti asumi greselile invatarii ei. Trebuie sa iti asumi responsabilitatea pentru ele si pentru ceea ce ti se intampla – fara sa cauti vinovati in jurul tau, fara sa gasesti pretexte sau motive pentru nefericirea ta actuala.

Lectia nr. 5:  Nu incetezi niciodata sa inveti

Crezi ca, la un moment dat, vei termina de acumulat lectii si informatii. Crezi, la un moment dat, ca ai invatat tot ce se putea invata. Ca mai mult de atat nu se poate. BA SE POATE. Intotdeauna vei avea ceva de invatat. ALTCEVA. Atata timp cat esti in viata, atata timp cat ai un trup si un suflet si te lasi prins in ritmul vietii, vei avea de invatat. Asta, pentru ca nu exista etapa a vietii tale, din care sa nu ai de invatat. Daca reusesti sa fii flexibil, sa-ti constientizezi punctele slabe, sa te desprinzi de obisnuinta, adaptandu-te schimbarilor, iti vei inlesni cu mult procesul de invatare si drumul catre multumirea de sine.

Lectia nr. 6: Nu exista un acolo, mai bun decat aici

Nu exista un acolo, mai bun decat aici – chiar daca asa pare. Nu exista un acolo, mai bun decat aici, daca vrei sa fii fericit ACUM. Ca sa fii fericit in acest moment, trebuie sa te bucuri de ceea ce ai in acest moment. Trebuie sa extragi din ceea ce ai ACUM, ceea ce este mai bun. Trebuie sa fii multumit de tine insuti, de punctul in care ai ajuns, de alegerile pe care le-ai facut, fara conditionari. Ceea ce este aduce mai rapid fericirea, decat ceea ce ar putea sa fie, ceea ce ar putea sa fie in alta parte, in alte circumstante, in alte conditii, langa o alta persoana, intr-un alt timp, poate alta…

Lectia nr. 7:  Cei din jurul tau sunt oglinzi care te reflecta pe tine

Lasa deoparte tendinta de a-i judeca pe ceilalti, de a-i respinge, de a-i iubi, de a-i uri, de a-i tine la distanta. O faci intr-un mod subiectiv, raportandu-te la lucrurile pe care le judeci, le respingi, le urasti sau le iubesti la tine insati. Acceptarea de sine (cu felul tau de a fi, de a simti, de a gandi), asa cum este sinele tau, este o lectie pe care trebuie sa o inveti, ca sa ii poti accepta pe ceilalti, asa cum sunt ei.

Lectia nr. 8: Doar de tine depinde ceea ce ti se intampla in viata

Ceea ce ti se intampla in viata depinde de tine – si doar de tine. Nu este un truism. Alegerea iti apartine. Ai la indemana, la fel ca toti ceilalti, resursele necesare pentru a obtine ceea ce iti doresti de la viata. Startul spre fericire se da de la aceeasi linie. Ca sa reusesti, uneori trebuie sa inveti sa si pierzi, sa lasi sa plece, sa depasesti momente, sa ai curaj, sa indraznesti, sa visezi, sa-ti aduci aminte ca ai putere, sa crezi cu adevarat ca destinul tau depinde de tine.

Lectia nr. 9: Raspunsurile pe care le cauti se gasesc, de fapt, inauntrul tau

Toate raspunsurile pe care le cauti in jurul tau se gasesc, de fapt, inauntrul tau. Asculta-te, stai de vorba cu tine, vezi ce-ti spun instinctele, vezi care sunt cele mai ascunse dorinte ale tale, vezi care sunt sentimentele tale cele mai profunde. Ai incredere in ceea ce iti spun toate si ai incredere in tine. Lasa-le sa te inspire. Lasa-le sa te transforme. Iti pot furniza cel mai precis si corect raspuns pe care l-ai primit vreodata.

Lectia nr. 10: Vei uita toate aceste reguli, la nastere.

 Cherie Carter-Scott “If Life Is A Game, These Are The Rules” (Daca viata este un joc, acestea sunt regulile)